Ileana Ciobanu Ioanovici despre „Cuiele lui Costin Brăteanu. Bucuria de a fi”

Expoziția colectivă de colaj și asamblaj „Geometrii afective”, vernisată în 11 februarie, a reunit mai mulți artiști vizuali, iar printre aceștia s-a remarcat și Costin Brăteanu, cu o suită de nouă lucrări realizate din cuie și tablă ruginită.

Reputatul filolog Ileana Ciobanu Ioanovici a dedicat un text acestei serii, intitulat „Cuiele lui Costin Brăteanu. Bucuria de a fi”, oferind o cheie de interpretare profundă și nuanțată.

Cuiul – de la obiect banal la simbol artistic

În analiza sa, Ileana Ciobanu Ioanovici pornește de la un element comun: „Banalul cui, fie el nou sau ruginit, și-a câștigat de mult timp locul în imaginarul artiștilor vizual precum Günther Uecker, Jannis Kounellis, Chiharu Shiota.”

În cazul lui Costin Brăteanu, cuiul devine simbol central. Alături de sinonimele sale contextuale – pironul și boldul – el capătă o încărcătură spirituală și existențială. Materia dură este transformată în limbaj vizual.

Renaștere și memorie vizuală

Seria prezentată în cadrul expoziției „Geometrii afective” face parte din ciclul „Renaștere – Bucuria de a fi”. Potrivit textului semnat de Ileana Ciobanu Ioanovici, lucrările propun o meditație asupra fragilității condiției umane, dintr-o perspectivă paradoxală, de sorginte biblică.

„Din fragilitate se naște forța, din sfârșit se conturează începutul” – aceasta este ideea care traversează întreaga serie. Artistul citează și adnotează textul sacru, transformând cuvântul în imagine și materia în simbol.

Demersul artistic este descris ca un act de memorie și continuitate. Rugina și cuiele, elemente asociate degradării, sunt convertite în forme vizuale care sugerează viață, energie și regenerare. Din ruginiul glodului apar accente cromatice puternice – roșu, albastru, verde – ce marchează trecerea de la moarte la reînnoire.

Titluri cu forță simbolică

Lucrările poartă titluri sugestive: „Temelii”, „Roade de glod”, „Prind viață”, „Înmugurire”, „A treia zi”. În lectura Ilenei Ciobanu Ioanovici, acestea funcționează asemenea unor „cuie bătute”, evocând cuvintele celor înțelepți care fixează sensuri și îndeamnă la reflecție.

Textul criticului pune în lumină dimensiunea spirituală a creației lui Costin Brăteanu și subliniază ideea centrală a seriei: viața, în toată fragilitatea ei, rămâne un prilej pentru bucuria de a fi.

Prin această interpretare, lucrările expuse în „Geometrii afective” capătă o profunzime suplimentară, iar dialogul dintre materie, simbol și credință devine esențial pentru înțelegerea demersului artistic.