O zi simbolică pentru timișoreni: Universitatea Politehnica Timișoara a deschis porțile Casei Mühle pentru comunitate

16 mai 2026 va rămâne o zi simbolică pentru Timișoara, pentru patrimoniul său și pentru relația pe care Universitatea Politehnica Timișoara o construiește tot mai puternic cu comunitatea locală.

Un nou început pentru unul dintre simbolurile patrimoniului timișorean

Într-un demers realizat împreună cu Alianța Timișoara Universitară (ATU), Universitatea Politehnica Timișoara a deschis porțile Casei Mühle. Publicul a avut astfel ocazia să redescopere unul dintre reperele emblematice ale orașului.

Evenimentul marchează începutul unei noi etape pentru acest spațiu încărcat de memorie și valoare simbolică.

Viziunea UPT și ATU: Casa Mühle, un spațiu viu pentru educație, cultură și comunitate

Universitatea Politehnica Timișoara, împreună cu celelalte universități membre ATU, administrația locală și județeană, au prezentat viziunea propusă pentru viitorul Casei Mühle.

Odată cu demararea fazei de proiectare, comunitatea a avut ocazia să înțeleagă cum se conturează viitorul Casei Mühle. Va fi un loc redat orașului și comunității, în spiritul moștenirii celui care a contribuit decisiv la renumele Timișoarei de „Oraș al Florilor”.

„Ne bucurăm că am putut deschide Casa Mühle către comunitate, pentru a prezenta viziunea și planurile pe care le construim pentru acest spațiu. Nu vorbim doar despre un proiect al Universității Politehnica Timișoara, ci despre un demers realizat împreună cu Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și celelalte universități membre ale Alianței Timișoara Universitară. Ne dorim ca întreaga comunitate să înțeleagă direcția în care gândim acest proiect pentru Timișoara: un loc deschis elevilor, studenților și publicului larg, care să găzduiască ateliere, un muzeu dedicat Casei Mühle, precum și spații pentru activități studențești ale tuturor celor patru universități din oraș. Casa Mühle trebuie să devină un spațiu viu, accesibil și relevant pentru comunitate. Este, înainte de toate, un obiectiv al Timișoarei”, a declarat rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan.

Parteneriat între universități și administrație pentru salvarea patrimoniului

Totodată, rectorul UPT a subliniat și faptul că universitățile, împreună cu autoritățile locale, lucrează la un proiect dedicat unei viitoare grădini botanice a Timișoarei. Conceptul va integra și grădina Casei Mühle.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a evidențiat încărcătura simbolică a momentului: „Este o zi cu o încărcătură simbolică foarte mare pentru Timișoara. Astăzi, cu ajutorul Universității Politehnica Timișoara, redeschidem Casa Mühle și cred că este o zi în care nu putem să nu ne amintim despre rana pe care povestea acestei vile a lăsat-o în comunitatea locală, o rană care, începând de astăzi, se va vindeca și din care va crește ceva nou, frumos și cu impact.”

Mesajul președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfrd Simonis, a fost transmis de vicepreședintele instituției, Alexandru Iovescu: „Mă bucur că lucrurile se schimbă la nivelul societății, în Timișoara și în județ, că avem un parteneriat real între administrația locală și universități și că nu lăsăm acest patrimoniu cultural pradă speculanților imobiliari sau distrugerii.”

USVT se implică în recuperarea colecției istorice de trandafiri Mühle

Proiectul beneficiază de implicarea activă a Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara. Parteneriatul vizează componenta de patrimoniu vegetal și peisagistic.

„Am răspuns de la început invitației de a ne alătura proiectului. Este un proiect important, un proiect de suflet și doar împreună vom reuși să redăm comunității patrimoniul natural pe care Timișoara îl are și pe care îl merită. Ne-am implicat în proiectul de refacere a colecției Mühle, a colecției de trandafiri. Încercăm să identificăm și să recuperăm soiurile pe care Mühle le-a creat și le-a integrat în parcurile din Timișoara”, a declarat prof.univ.dr. Dorin Camen, prorector al USVT.

Pentru arhitectul Corneliu Vaida, unul dintre cei care au susținut constant salvarea Casei Mühle, momentul a avut o semnificație aparte: „Este una dintre cele mai fericite zile din ultimii ani. Este un vis împlinit.”

Conceptul viitorului proiect a fost prezentat de coordonatorul acestuia, conf.univ.dr.arh. Bogdan Demetrescu: „Intenția noastră este să finalizăm proiectul până la sfârșitul anului. Demisolul va găzdui un spațiu expozițional dedicat istoriei Casei Mühle și familiei Mühle, alături de o serie de ateliere destinate liceenilor și studenților celor patru universități membre ATU, încurajând activități educaționale, interdisciplinare și de cercetare aplicată. Parterul va avea funcțiuni deschise publicului și va deveni un spațiu destinat interacțiunilor dintre comunitate și mediul universitar... Mansarda va fi amenajată ca un spațiu de coworking dedicat studenților, proiectelor colaborative și evenimentelor organizate de ATU.”

Expoziția „Living Lab” și dezbaterea despre viitorul patrimoniului și al orașului

În cadrul evenimentului a fost prezentată și expoziția „Living Lab”, realizată de conf.dr.arh. Bogdan Demetrescu, peisagist Alexandru Ciobotă, peisagist Raluca Rusu-Moșnoi, sculptor Dan Vișovan, arh. Andrei Chindriș, artist-florist Alina Nagy-Ghinea, artist-florist Diana Petri, peisagist-urb. Alina Floca și arh. Alexandrina Ciortuz.

Pentru realizarea expoziției au fost utilizați stejarii tăiați în urmă cu 10 ani din Parcul Copiilor. Acești arbori au fost plantați inițial la indicația lui Mühle.

Expoziția propune o incursiune documentară în evoluția Casei Mühle:

• de la moștenirea familiei care i-a dat numele,
• până la integrarea imobilului în patrimoniul UPT și
• readucerea sa în atenția comunității locale și a mediului academic.

Inițiativa propune o nouă perspectivă asupra Casei Mühle, aceea de a redeveni un simbol viu al Timișoarei.

În acest spațiu, patrimoniul, educația, cultura și comunitatea se întâlnesc într-un dialog activ și într-un laborator urban deschis generațiilor viitoare.

Evenimentul a inclus și lansarea volumului „Strategia. Organizații și comunități inteligente”.

Semnat de Călin Hințea, volumul a generat o amplă dezbatere despre strategii de dezvoltare urbană, leadership, vitalitate comunitară și viitorul marilor orașe din România.