Kunsthalle Bega prezintă: Later Edit

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” – un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion. 

În prima zi a expoziției, sâmbătă, 17 octombrie 2020, între orele 18.00 – 21.00, vizitatorii sunt invitați să interacționeze direct cu Ioana Terheș în performance-ul Public Privacy și să-l urmăreasca pe George Roșu cu intervenția Instrucțiune pentru întors cărțile.

„Draft” a început în 2018 ca o formă de negociere între situații artistice în curs de cristalizare și soluțiile de prezentare pe care acestea le-au adoptat într-un anumit moment al procesului de producție. Pentru multe dintre proiecte, „Draft” reprezintă contextul potrivit pentru a-și testa funcționalitatea într-o confruntare reală cu publicul sau pentru a genera lucrarea aflată în stadiu de idee cu ajutorul unei intervenții colective și participative. Artiști: Gavril Pop, Teo Papadopol, Ana Maria Szöllösi, Nicoló Filippo Rosso, Tijana Kačarević, Lera Kelemen, George Roșu, Adrian Oncu, Dorian Bolca, Miki Velciov, Bogdan Matei, Ioana Terheș, Dreaming About my Unborn Child Group (Alexandra Satmari, Dona Arnakis, Elena Langă, Ana Maria Szöllösi, Oana Sas, Loredana Ilie, Ludmila Naghi, Maria Ungureanu, Alma Gyovai, Mihaela Vilău, Gabriela Roșca, Sânziana Gheorghe, Vivien Fritz).


Later Edit, proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara, reia toate aceste proiecte într-o etapă ulterioară a existenței lor, oferind o imagine simultană, într-un spațiu comun, lucrărilor acumulate în timp în jurul conceptului de a prezenta idei artistice într-o formă vizuală cu statut intermediar și incert.

„Fără a privilegia un tip de format, adaptându-se specificului fiecărei idei propuse de artiști, „Draft” s-a configurat într-o acumulare de experiențe care au operat cu abordări uneori critic-ironice, alteori grave și solemne, aproape ritualice. Indiferent că a fost vorba despre chestionări autoreflexive sau orientate înspre lumea exterioară, proiectele s-au bazat, în marea lor majoritate, pe relaționare și interactivitate. Fragilitatea echilibrului dintre predefinit și neprevăzut a fost asumată de artiști prin gesturi și acțiuni precum ștergerea paginilor caietelor personale din școala primară, intervenția directă, constructivă sau distructivă, asupra unor obiecte sculpturale, configurarea unei geografii imaginare bazate pe trăiri și emoții personale, întoarcerea tuturor cărților din bibliotecă aflată în spațiul dat, orchestrare și interpretarea cu ajutorul câtorva instrumente muzicale a unei partituri compuse din elemente grafice animate, colectarea mărturiilor despre anxietăți, testarea interactivității unor senzori pentru a genera semnale luminoase pe harta defrișărilor ilegale sau trimiterea de mesaje via mail celor mai importante instituții de artă din lume”, arată Maria Orosan-Telea.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *