GENEZA, sculptura care prinde viață fără motoare. Noua creație a cercetătorilor de la Universitatea Politehnica Timișoara simbolizează misiunea unei generații de ingineri

Universitatea Politehnica Timișoara propune o nouă demonstrație spectaculoasă la granița dintre știință, tehnologie și expresie artistică. După statueta DEȘTEPTAREA, realizată în urmă cu un an și jumătate pentru a marca 35 de ani de la Revoluția Română, aceeași echipă de cercetători și studenți prezintă GENEZA, o sculptură cinetică realizată din aliaje cu memorie a formei, capabilă să se miște fără motoare sau mecanisme clasice.

Noua lucrare este dedicată absolvenților promoției 2026 și simbolizează misiunea universității de a forma oameni, caractere și profesioniști pregătiți să transforme cunoașterea în soluții pentru societate.

GENEZA, o nouă expresie a artei prin inginerie

Sculptura marchează și dezvoltarea unei direcții de cercetare inițiate la Universitatea Politehnica Timișoara, denumită Artă prin Inginerie (ArtIng), respectiv Materials Art Engineering (MArtEng).

Lucrarea este construită în jurul proprietăților extraordinare ale aliajelor cu memorie a formei, materiale avansate care își pot recupera forma inițială după deformare prin simpla încălzire.

În cazul sculpturii GENEZA, mișcarea nu este produsă de un motor sau de un mecanism ascuns, ci de însăși structura materialului. Forma finală este programată încă din etapa de fabricație, prin alegerea compoziției aliajului și aplicarea unui tratament termomecanic specializat.

Un simbol al misiunii Universității Politehnica Timișoara

Proiectul a fost realizat de un colectiv de studenți și cercetători coordonat de prof. dr. ing. Corneliu Marius Crăciunescu, din cadrul Departamentului Ingineria Materialelor și a Fabricației al Facultății de Mecanică.

Noua sculptură vorbește atât despre potențialul materialelor inteligente, cât și despre rolul universității în formarea viitorilor ingineri.

„Practic, atunci când am realizat această statuetă, împreună cu colegii, am avut două obiective: pe de o parte dorința de a materializa, printr-un simbol, misiunea pe care și-o asumă universitatea din punct de vedere al formării oamenilor, a caracterelor, a profesioniștilor în domeniul ingineriei, iar pe de altă parte să arătăm că materialele pot avea o viață a lor și că această viață poate fi controlată de noi și într-un mod artistic”, a declarat prof. dr. ing. Corneliu Marius Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România.

Cum funcționează materialele cu memorie a formei

Aliajele cu memorie a formei sunt considerate materiale cvasi-inteligente datorită capacității lor de a reveni la geometria inițială după deformare, atunci când sunt încălzite peste o temperatură critică specifică.

Aceste proprietăți le recomandă pentru numeroase aplicații în industrii de înaltă tehnologie, de la sectorul aerospațial și industria auto până la producția de echipamente biomedicale și bunuri de larg consum.

În medicină, astfel de materiale sunt deja utilizate pentru stenturi, fire ortodontice, implanturi sau sisteme de fixare a fracturilor, datorită biocompatibilității și comportamentului lor controlabil.

Cercetare românească cu brevete și aplicații inovatoare

Unicitatea proiectului constă în utilizarea acestor materiale într-un context artistic, în care modificarea formei este controlată atât la încălzire, cât și la răcire, fără sisteme mecanice convenționale.

În paralel cu dezvoltarea sculpturilor cinetice, colectivul de cercetare al Universității Politehnica Timișoara a obținut mai multe brevete și a depus noi cereri de brevet pentru soluții tehnice care extind funcționalitățile aliajelor cu memorie a formei și deschid noi direcții de utilizare.

Peste trei decenii de cercetare în domeniul materialelor inteligente

Profesorul Corneliu Marius Crăciunescu studiază aliajele cu memorie a formei de peste 35 de ani, fiind unul dintre pionierii acestui domeniu în România.

El a susținut la Universitatea Politehnica Timișoara prima teză de doctorat din România dedicată aliajelor cu memorie a formei, precum și prima teză de abilitare în inginerie axată pe acest subiect, abordând fenomenul de la nivel nano până la aplicațiile inginerești.

În cadrul Facultății de Mecanică, profesorul predă de mai mulți ani cursuri dedicate acestor materiale inovatoare, iar experimentele realizate în laborator îi familiarizează pe studenți cu una dintre cele mai spectaculoase direcții ale ingineriei materialelor.

Ingineria devine și formă de expresie artistică

Prin GENEZA, Universitatea Politehnica Timișoara demonstrează că cercetarea avansată poate depăși granițele laboratorului și poate deveni un limbaj artistic.

Noua sculptură transformă proprietățile unor materiale inteligente într-o experiență vizuală și simbolică, ilustrând felul în care știința, creativitatea și inovația pot construi împreună o nouă formă de expresie: arta prin inginerie.