Revoluția din 1989 a fost un moment de putere colectivă. Că știm sau nu vinovații, că au fost trași la răspundere sau nu, e o parte importantă a istoriei. Cealaltă parte e despre popor, despre puterea lui și a revoluționarilor.
De aceea, pe 20 decembrie, Carmen Lidia Vidu propune Timișoarei un spectacol de videomapping despre cei care au făcut Revoluția la Timișoara, în decembrie 1989, un spectacol care să-i onoreze pe cei fără glorie. Numit MAPPING ’89, evenimentul va avea loc în Piața Victoriei, între orele 18.00 și 22.00, când se vor aprinde videoproiectoarele către Balconul Operei, care vor ilumina orașul și se va spune povestea Revoluției din Timișoara.
Ce veți putea vedea?
MAPPING ‘89 vorbește despre Revoluție, oraș, comunism, comunitate, istorie, prin elemente de videoproiecție arhitecturală, film grafic din bandă desenată, poezie, hărți cu traseul revoluționarilor și fotografii din perioada 15-25 decembrie 1989 realizate în Timișoara.
Vor fi proiectate mesaje video de la Ana Blandiana, Victor Rebengiuc, Florin Călinescu, Amalia Enache.
Materialele video sunt realizate în colaborare cu Constantin Duma, Memorialul Revoluției, Gabriela Schiderman, reMIND Mapping ’89, Ioana Satmari, Andrei Soare, Julien Javions, Ovidiu Rusu, Daniela Rațiu, Marius Manole.
La eveniment își aduce contribuția Corul pe voci egale al Liceului de Artă „Ion Vidu”, dirijor: Maria Gyuris
De ce 20 decembrie?
Fiindcă 20 decembrie 1989 e ziua în care Revoluția s-a mutat din stradă în balconul Operei. Fiindcă în 20 decembrie 1989 s-a înființat primul partid politic – Frontul Democrat Român. Fiindcă 20 decembrie 1989 a însemnat ieşirea întregului oraş în stradă. Toate marile întreprinderi s-au unit, iar mulţimea s-a revărsat pe străzi. Oamenii s-au îndreptat spre Comitetul Judeţean pentru a dialoga cu autorităţile. Și fiindcă, din balconul Operei, Timișoara a fost declarată oraș liber de comunism.
Prin materialele de arhivă videoproiectate pe fațada Operei și pe pavimentul din fața ei, MAPPING ‘89 încearcă să refacă vizual și sonor atmosfera Revoluției din Timișoara. Am căutat în arhivele oficiale și cele personale filmările care au ca „personaj central” Balconul Operei Române din Timișoara, astfel încât publicul să poată retrăi sonor și vizual acele momente din 1989, la modul cel mai autentic. Am apelat la arta video stradală, astfel încât să ajungem și la un public tânăr. Revoluția e deja o temă de lucru pentru mine. În 2020 am regizat, la Teatrul Național “I. L. Caragiale” din București, spectacolul JURNAL DE ROMÂNIA. 1989, apoi filmul JURNALUL UNEI REVOLUȚII. Spectacolul de teatru a câștigat premiul UNITER pentru Regie, în 2021. Regret că cei care au ieșit în stradă, cei care și-au pierdut copiii, mama sau tatăl la Revoluție trebuie să suporte batjocura celor care spun că revolta lor nu a contat, că jocurile au fost făcute, că loviluție, că lovitură de stat… Am tot respectul pentru cei care au ieșit la Revoluție în stradă. Ei au schimbat România, o țară care acum e membră NATO și UE. Libertatea mea le-o datorez lor. A fost Revoluție și eu sunt un om liber fiindcă poporul român a avut curaj și a ieșit în stradă, mărturisește Carmen Lidia Vidu.
Născută în Arad, absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, secția regie teatru, Carmen Lidia Vidu se uită în jurul său și caută povești, oameni, istorii cu ”i” mic, pe care le aduce publicului său de teatru și film, în forme artistice care generează emoție.
Este singurul regizor din România care a câștigat și GOPO și UNITER.
Pe ultimul l-a primit în 2021 ,pentru regia spectacolului „Jurnal de România. 1989”, despre istoria cu ”I” mare a Revoluției, iar pe primul l-a luat în 2015, cu filmul „O scurtă istorie Astra Film”.
Din 2017 începe colaborarea cu Festivalul „George Enescu”, în calitate de regizor multimedia.
În online, este o puternică voce feministă, un lider de opinie care vorbește despre teme socio-politice, culturale, civice, despre oamenii autentici și locurile pe care le descoperă în documentarele sale.
