Ultramarin și TUI, un parteneriat pentru vacanțe cu zâmbetul pe buze

Ultramarin și TUI, două mărci consacrate în domeniul turismului. Prima pe plan zonal, în partea de vest, cea de-a doua, pe plan mondial. Împărtășesc valori comune, experiență și expertiză, acumulate organic, în decenii. Faptul că și-au dat mâna, a venit natural, firesc.

Pot să spun că de fapt totul a început de foarte mult timp, din momentul în care noi, să zicem, din România sau din țările estice, ne uitam cu jind cum lucrează touroperatorii din industria mare. Ne-a plăcut foarte mult modul acesta al operatorilor din TUI Travel, de a se uni toți, sub o singură umbrelă, de a pune toți ce au mai bun, fie că sunt agenții de turism, sunt 1600 de agenții de turism, fie că sunt companii aeriene sau vase de croazieră sau multe hoteluri, care ce au toți acești operatori în comun? Au niște valori comune. Faptul că ne dorim cu toții să-i întâmpinăm pe turiști cu zâmbet, să-i facem fericiți în concediu și să vină fericiți înapoi. Deci a pornit totul cumva bazat pe valori. Îmi place cum lucrează ei? Vreau să fiu și eu așa? Lor le place cum lucrăm noi de 20 de ani? Au încredere că le respectăm valorile și servim clienții așa cum și-ar dori ei și cum știu ei să o facă? Ok, hai să punem împreună tot ce avem fiecare mai bun”, ne spune Gabriela Petcana, fondatoarea Agenției de Turism Ultramarin.

Gabriela Petcana, fondatoarea Agenției de Turism Ultramarin

TUI TravelCenter Timișoara funcționează într-un parteneriat cu Agenția de Turism Ultramarin, care va asigura managementul. Principalul atuu al acestui parteneriat, în afara ofertei generoase, va fi reprezentat de serviciile de consiliere.

Cei care ne vor călca pragul vor beneficia de o consiliere de calitate. Este foarte important să ai, așa cum ai un agent de asigurări, așa cum ai un medic de familie care te cunoaște, să ai și un agent de turism, consilierul tău de turism, care știe ce îți dorești, unde e cazul să mergi, unde e o noutate, un last minute sau un early booking. Deci, în primul rând m-aș referi la consilierea de calitate pe care o facem împreună cu echipa mea de 20 de ani, facem bine asta, facem consiliere. După aceea, prin parteneriatul cu TUI vom avea acces la o mulțime de produse la prima mână, cum spuneam. Fie că sunt hoteluri, vase de croazieră, avioane, deci produse verificate și de înaltă calitate. Aș dori să aibă încredere în continuare în noi. Să ne ajute până la urmă să revenim la ceea ce a fost industria ospitalității și așa frumos numită industria zâmbetului înainte de pandemie și de perioada această dificilă pe care o străbatem. Vom fi aceeași echipă care ne ocupăm cu drag de concediile celor care le oferim serviciile. Ne vom ocupa cu aceeași grijă, cu aceeași atenție, încercând să le îndeplinim visele”, adaugă Gabriela Petcana, care va asigura și managementul TUI TravelCenter Timișoara.

Gabriela Petcana și Ștefan Leontin Joos, general manager TUI Travel Center, la inaugurarea biroului TUI din Iulius Mall

„Ne bucurăm că revenim pe piața din Timișoara cu brandul TUI, în acest parteneriat special cu colegii de la Ultramarin. Noi, din Timișoara o să operăm anumite zboruri charter pentru piața locală. De exemplu, avem zboruri pe Antalya sau pe Mallorca, două destinații foarte îndrăgite, însă, poate cel mai important, vom asigura accesul clienților noștri pe charterele noastre de destinații exotice, cum ar fi Mauritius, Maldive sau Mexic, chartere care au plecare din Viena și care sunt foarte ușor accesibile pentru piața din Timișoara. prin care le punem la dispoziție experiențe de neuitat. Îi așteptăm pe timișoreni în noul sediu TUI TravelCenter din Iuius Mall, unde zâmbetul TUI îi va însoți atât de la plecare, de la luarea deciziei de vacanță, pe parcursul ei, cât și la întoarcere.”, spune Ștefan Leontin Joos, general manager TUI Travel Center.

TUI Group, cel mai mare grup de turism din lume, operează în aproximativ 180 de destinații de pe mapamond. Grupul reunește peste 380 de hoteluri premium, precum RIU, TUI Magic Life, Robinson și TUI Blue, 1.600 de agenții de turism pe întregul continent european, cinci companii aeriene de agrement europene, cu aproximativ 150 de aeronave moderne pentru transport lung și mediu, 17 nave de croazieră, de la navele de lux MS Europa și MS Europa 2 până la flota „Mein Schiff” a TUI Cruises și vasele Marella Cruises din Marea Britanie.

www.tuitravelcenter.ro www.ultramarintm.ro

Competiția BioMed a desemnat eseurile științifice câștigătoare!

După etape de evaluare riguroase, competiția BioMed organizată de Asociația Biomentorhub și-a desemnat câștigătorii care au fost premiați în cadrul unei festivități găzduite de Centrul de Cercetări OncoGen din Timișoara.

Festivitatea a inclus prezentări din partea unor invitați speciali: Dr. Tudor Constantin Badea, Cercetător în cadrul Facultății de Medicină a Universității Transilvania din Brașov, Prof.univ. Dr. Virgil Păunescu, Vice-președinte al Academiei de Științe Medicale din România, Prof. univ. Dr. Florin Bîrsășteanu, Dr. Marius Bența, CMO XVision, precum și reprezentanți ai sponsorilor.

Câștigătorilor le-a fost transmis un mesaj de felicitare și încurajare din partea domnului Ministru Sebastian Burduja – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Cele mai bune 12 eseuri alese de juriu, dar și de votul publicului (în ceea ce privește premiul de popularitate) au revenit următorilor participanți:

I. Categoria tematică Bio-inspired, nivel pre-universitar

Premiul I (oferit de BIOMAP) Munteanu Andreea – Hibernarea. Medicament anti-hiperfagic, Colegiul Național „Andrei Șaguna”, Brașov.
Premiul II (oferit de Dacia Plant) Cuculeanu Cristian-David – Fotosinteza ca sursă de energie regenerabilă, Liceul Teologic Romano-Catolic „Hám János”, Satu Mare.
Premiul III (oferit de Zenyth Pharmaceuticals) Burduhos Carina – Viitorul oncologiei: Aplicațiile tehnologie CRISPR-Cas9 în tratamentul și cercetarea cancerului, Colegiul Național „C.D. Loga” Timișoara.


II. Categoria tematică Bio-inspired, nivel universitar

Premiul I (oferit de Merck România) Chelner Francesca-Maria – Heterocephalus glaber – o sursă de inspirație, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași.
Premiul II (oferit de Bio Zyme) Crăciun Denisa-Ioana – Glioblastomul – Model microfluidic cerebral pentru studierea acțiunii substanțelor antineoplazice și monitorizarea digitală a acestuia, Facultatea de Biologie, Universitatea din București.
Premiul III (oferit de Farmec) Ciudin Elena-Vanda – Viitorul strălucit al bioluminescenței în medicina bazată pe editare genetică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca.


III. Categoria tematică HealthAI, nivel pre-universitar

Premiul I (oferit de Bio Zyme) Sotiroff-Ivanciu Rebecca – Spectrometria de masă în analiza probelor de sânge Dried Blood Spots: DBS-MSPen-MS-AI, Colegiul German Goethe, București.
• Premiul II (oferit de Zenyth Pharmaceuticals) Dincă Ioana Eleonora – Un peștișor biohibrid sau mai bine spus o inimă de copil, Complexul Educațional Laude Reut, București.
Premiul III (oferit de Dacia Plant) Enciu Iulia-Roxana – Skin Vision – o metodă accesibilă de depistare și monitorizare a cancerului de piele, Liceul Teoretic „Ovidius” Constanța


IV. Categoria tematică HealthAI, nivel universitar

Premiul I (oferit de Merck România) Măgureanu Dan-Claudiu – Biotehnologia și inteligența artificială în dizabilitatea motorie din scleroza multiplă – Implementarea mai multor tehnologii pentru o problemă unică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca.
Premiul II (oferit de BIOMAP) Bîldea Naomi – Implicațiile psihopatologice ale axei creier-intestin-microbiotă. Rolul inteligenței artificiale în crearea unei noi forme de tratament, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș̦-Bolyai, Cluj-Napoca.
Premiul III (oferit de Farmec) Cezar Alexandru – Pan-genomica și viitorul terapiei genice, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea Babeș̦-Bolyai, Cluj-Napoca
V. Premiul special de popularitate (oferit de STADA Hemofarm) Munteanu Andreea – Hibernarea. Medicament anti-hiperfagic, Colegiul Național „Andrei Șaguna”, Brașov.


Lucrările câștigătoare, dar și cele finaliste sunt publicate pe site-ul Asociației BioMentorHub și pot fi lecturate aici: https://biomentorhub.ro/rezultate-biomed-2022/ sau aici: https://biomentorhub.ro/articole/.

O înregistrarea a festivității de premiere poate fi vizionată la: https://fb.watch/cR6eAEB2Bk/

Organizatorii mulțumesc pentru colaborare și pentru susținerea inițiativei, Merck România, Marsilian Technologies, Bio Zyme, STADA Hemofarm, Dacia Plant, Zenyth Pharmaceuticals, Farmec, Editura Corint, Editura ALL.

Felicitări tuturor participanților înscriși pentru curajul și dorința de a-și împărtăși creativitatea și interesul științific prin intermediul acestei competiții.

Asociația BioMentorHub va sprijini în continuare tinerii României interesați să urmeze studii și o carieră în domeniul cercetării medicale și bioștiințelor.

Color the Village 2022 va avea loc în Fărășești, județul Timiș

Timișorenii de la Asociația Acasă în Banat organizează pentru al patrulea an consecutiv proiectul „Color the Village”, un adevărat festival al faptelor bune în care, timp de trei zile, voluntarii zugrăvesc fațadele a 30 de case dintr-un sat bănățean.

Pentru acest an, satul ales pentru desfășurarea evenimentului este Fărășești, comuna Pietroasa, în zona de munte a județului Timiș. Satul se remarcă prin numărul mare de case bătrânești care s-au păstrat, multe dintre le construite din lemn, cu o arhitectură specifică zonei etnografice Făget, cu porți sculptate și fațade frumos decorate.

Am ales Fărășeștiul pentru că este unul dintre cele mai pitorești sate de munte din județul Timiș, cu un potențial turistic deosebit. Are un patrimoniu arhitectural bogat și încă mai păstrează identitatea și farmecul de odinioară. Vrem să ajutăm comunitatea locală să păstreze aceste valori și să le pună în valoare din punct de vedere turistic” declară președintele Asociației Acasă în Banat, Radu Trifan.

Evenimentul va avea loc timp de trei zile, în perioada 9-11 iunie 2022. În cele trei zile sunt așteptați câteva sute de voluntari pentru a da o mână de ajutor la reabilitarea fațadelor și la diverse acțiuni de înfrumusețare a satului.

Ne bucurăm că Asociația Acasă în Banat a ales satul Fărășești și îi așteptăm cu drag pe toți cei care vor să participe. Noi, ca administrație locală, vom ajuta cu tot ce putem la organizarea evenimentului și sunt convins că și locuitorii din sat și din toată comuna vor participa, fiecare cu ce va putea”, spune Virgiliu Ciocea, primarul comunei Pietroasa.

Fărășești a fost mult timp un sat izolat la care se ajungea greu, însă în ultimii ani, de când a fost asfaltat drumul de acces, a început să se modernizeze într-un ritm rapid, multe case tradiționale riscând să fie modificate ireversibil.

Totuși, aici încă se mai păstrează un număr mare de case cu fațade frumos ornate, cruci din lemn sculptate, o moară de apă și diverse construcții din piatră, cu un farmec greu de găsit în alte sate din județul Timiș.

Pentru Asociația Acasă în Banat provocările ediției din acest an vor fi salvarea a cât mai multe case bătrânești, a morii de apă din localitate, folosirea pe scară largă a tehnicilor și materialelor tradiționale și colaborarea cu localnicii din Fărășești pentru a transforma satul într-o atracție turistică ecologică și sustenabilă.

Color the Village/Colorează Satul se află la a patra ediție și, an de an, are loc într-un sat din Banat, alternativ din județele Timiș și Caraș-Severin. Edițiile precedente au avut loc la Ilidia (2021), Racovița (2020) și Eftimie Murgu (2019). Proiectul Asociației Acasă în Banat este unic în țară și își propune să pune în valoare arhitectura tipică din această zonă. În cele trei zile, sute de voluntari muncesc contra cronometru pentru a reuși să își atingă ținta.

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe pagina de Facebook sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

PayPal: acasainbanat@gmail.com

Trofeul Ceau, Cinema!, câştigat de „Casa cu păpuşi” şi „Otto Barbarul”

Trofeul „Răzvan Georgescu” al Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara a fost câştigat la egalitate de documentarul „Casa cu păpuşi” (2020), de Tudor Platon, şi filmul de ficţiune „Otto Barbarul” (2020), de Ruxandra Ghiţescu.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Trofeele-Ceau-Cinema-1030x686.jpg
Trofeele Ceau Cinema

„Casa cu păpuşi” a fost apreciat de juriu pentru că „tratează cu foarte mult umor un subiect delicat şi sensibil”, iar „Otto Barbarul”, pentru „tupeul” său şi pentru atmosfera „dark”. Trofeul „Răzvan Georgescu”, în valoare de 1.000 euro, este acordat de Vitas România.

Menţiunea Specială a juriului a mers către „Copii pierduţi pe plajă” (2020), de Alina Manolache, un documentar remarcat pentru „viziune și originalitate”.

Juriul competiţiei a fost format din trei reprezentanţi ai sectorului cultural independent din Timişoara: Christine Cizmaş, co-fondator şi actor la Auăleu, Răzvan Cornici, membru al colectivului artistic Balamuc (loc de joacă ș-altele), şi Raluca Selejan, co-fondator al Librăriei La Două Bufniţe.

Juriul Ceau Cinema!

Participare și atmosferă

Peste 1.500 de spectatori au participat la cele 15 proiecţii de film şi la atelierele, discuţiile şi alte evenimente din cadrul ediţiei a opta a Festivalului Ceau, Cinema!, care s-a desfăşurat între 15 şi 18 iulie la Faber, Grădina de Vară Capitol şi Filarmonica Banatul din Timişoara.

Festivalul s-a încheiat în sala Capitol a Filarmonicii Banatul cu proiecţia documentarului „Holy Father” (2020), urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri de aproape o oră cu regizorul Andrei Dăscălescu şi protagonista Paula Niculescu.

Paula Niculescu și Andrei Dăscălescu

Alte proiecţii apreciate de public au fost cele cu documentarul timişorean „Swamp City” (2020), de Bogdan Puşlenghea şi Ovidiu Zimcea, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2020, r. Radu Jude), în prezenţa actriţei Claudia Ieremia, „Mia îşi ratează răzbunarea” (2020), prezentat la gala de deschidere, cu participarea regizorului Bogdan Theodor Olteanu şi a actriţei Ioana Bugarin, „Otto Barbarul” (2020), în prezenţa regizoarei Ruxandra Ghiţescu şi a producătoarei Anda Ionescu, dar şi comediile franceze „Discursul” (r. Laurent Tirard) şi „Mandibule” (r. Quentin Dupieux).

Ioana Bugarin

Întâlniri emoţionate cu spectatorii au avut şi regizoarele Alina Manolache („Copii pierduţi pe plajă”) şi Andra Tarara („Noi împotriva noastră”).

Peste 20 de tineri au participat la atelierul de formare Ceau, Cineva!, organizat împreună cu Asociația Culturală Contrasens.

Atelier Ceau, Cineva!

Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Marele Ecran şi Asociaţia Pelicula Culturală.

Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), Vitas România, Groupama Asigurări, Conceptual Lab by Theo Nissim, Ness Digital Engineering Timisoara, Ibis Timisoara City Center, Institutul Francez din Timișoara, Centrul Cultural German din Timişoara, Facultatea de Horticultură și Silvicultură din cadrul USAMVBT, Little Hanoi, Ovride Specialty Cofee

Seara de deschidere – Ceau Cinema

Parteneri: Faber, Filarmonica Banatul, Animest, Balamuc – loc de joacă ş-altele, Auăleu, La Două Bufniţe, Timişoara la cutie, Hostel Cornel, Centrul de Testare Plac Med, iaBilet și Claudia Roşu

Partener strategic – coordonator program de educaţie cinematografică: Asociaţia Culturală Contrasens, prin programul „The Other Europe’s Cinema”.

Păpușile Teatrului Merlin, antidot la plictiseală, la refugiul în internet, fast –food și înstrăinare

O familie disfuncțională, aproape obișnuită, în bucătăria ei, după un mic dejun „cu cafea și prăjiturele”: toate închipuite! Toți ai casei în care „clanțele deschid ușile, iar fumul iese pe horn” stau cu ochii în telefoane, butonează, scroll-ează, își verifică like-urile și, poate, își trimit unii altora inimioare virtuale: o scenă atât de familiară azi, încât e greu să nu te vezi în ea.

Fiecare, în telefonul lui, în lumea lui. Cum să ne recuperăm acel ”împreună”, scindat de ecrane, rețele de socializare, gadgeturi noi și dependențe virtuale? „Să ne jucăm!”.

O carte, plăcerea redescoperită a lecturii, câteva povești, multă imaginație și joacă adevărată. Legumele, lingurile, coada de mătură și tot ce se mai găsește prin bucătărie devin personaje și vehicule spre poveste, bucătăria însăși se preschimbă într-un spațiu fantastic, o altă țară a minunilor.

Așa că „i-au lăsat să se boteze singuri”, iar pregătirea unui prânz….aproape obișnuit a devenit o aventură: Dă-mi Securea, Te Rog Dă-mi, Nu Mă-ntreba Nimic și toți ai casei pornesc, pe șinele în zig-zag, spre Țara Rutabaga, un loc fascinant, din care nimeni n-ar mai vrea să plece vreodată.

Trec prin Țara de Sus și de Jos, prin Țara Culegătorilor de Baloane, prin cea a Clovnilor de Circ și ajung în satul Ficat cu Ceapă, unde-l întâlnesc pe Orbul cu Fața de Cartof, află care-i rostul generozității, al bunătății, și care-i adevărata orbire, despre acceptare, empatie, fericire și familie, ce puteri au năzdrăvăniile din piele-aurită de căprioară, ce se-ntâmplă dacă strănuți când nu trebuie în fața cui nu trebuie, cum a fost la nunta Păpușii de Cârpă cu Coadă de Mătură și cum te dai, în sus, pe toboganul Lunii. Toate, într-o zi aproape obișnuită, de la micul dejun, la prânz.

Spectacolul e un puzzle scenic din opt Povești din Țara Rutabaga (titlul original: Rootabaga Stories), carte a lui Carl Sandburg (1878-1967), scriitor, jurnalist, poet suedezo-american, triplu laureat cu Premiul Pulitzer și deținător al unui trofeu Grammy.

Cartea, apărută în 1922, a fost publicată în România în 1969 și nu a mai fost niciodată reeditată în limba română, devenind astăzi o carte pe cât de frumoasă, pe atât de rară. Cele opt povești au fost adaptate și dramatizate pentru spectacol de Simona Donici și ”pigmentate” cu jucăușe inserții de slam-poetry de Mirela Iacob.

Muzica originală a spectacolului este compusă de Levente Kocsárdi, iar decorul este creația lui Bajko Attila, la fel ca și foarte inspiratele păpuși construite de Tomos Tűnde.

O excelentă trupă de actori-păpușari colorează cu fantezia ei Țara Rutabaga: Mădălina Ghițescu Petre, Cristi Brătoiu, Raul Lăzărescu, Raluca Grumăzescu, Raul Bastean, Luana Uncruțiu, Robert Copoț. Asistența de regie și complicatul reglaj al finețurilor păpușărești au fost misiunea Mariei Gornic.

Echipa de creație este întregită de Sebastian Hamburger (video-proiecții), Lucian Moga (light-design). La pupitrul tehnic stau: Ion Chipăilă (lumini), Aurelian Giuchici (sunet) și Alexandru Uncruțiu (operare video).

Este primul spectacol în România inspirat de cartea lui Carl Sandburg și prima montare dintr-o trilogie Rutabaga pe care am gândit-o de câțiva ani. Întâia călătorie în zig-zag prin Rutabaga propune redescoperirea unor sentimente profunde, a unor obișnuințe bune precum mâncatul sănătos, plăcerea lecturii și a timpului-împreună, a unor valori precum altruismul și acceptarea diversității, o pledoarie pentru carte, joacă și evadarea în fantastic ca antidot la plictiseală, la refugiul în internet, fast –food și înstrăinare, un ghid imaginar de călătorie pentru orice familie mai mult sau mai puțin (dis)funcțională

Levente Kocsárdi, regizor

Regizor, actor, compozitor, Levente Kocsárdi a jucat mai mult de o sută de roluri în maghiară și română, a regizat piese clasice și contemporane, musical, theater-concert, animație, monodrame. Este director de scenă al companiei independente Arte-Factum și al stagiunii independente Nocturnalii.

Spectacolul ”ȚARA RUTABAGA. Hoinăreală în zig-zag” propune nivele de lectură care-l fac captivant pentru o audiență fără limită de vârstă, de la copii, la adolescenți și adulți.

Premiera se va desfășura sâmbătă, 10 aprilie 2021, de la ora 18, cu respectarea riguroasă a condițiilor de protecție sanitară în vigoare.

Foto © Alin Zelenco & Teatrul Merlin

Asociația Acasă în Banat ne invită „La masă în Banat”

La masă în Banat: patrimoniul gastronomic în prim-plan Asociația Acasă în Banat anunță lansarea proiectului „La masă în Banat”, o amplă inițiativă de documentare și promovare a patrimoniului gastronomic din zona Banatului. În ultimele luni, voluntarii asociației au luat la pas mai multe localități din județul Timiș pentru a descoperi ce rețete se mai gătesc în gospodăriile localnicilor și care au potențialul de a fi valorificate de către comunitățile locale.

„În ultimii ani am străbătut Banatul în lung și în lat și am rămas surprinși că diversitatea de produse și bucate locale este foarte puțin cunoscută și promovată. Vrem să dăm o mână de ajutor comunităților locale și să le promovăm patrimoniul gastronomic. Pentru a se dezvolta sustenabil, pe termen lung, ele au nevoie să își regăsească identitatea și să pună în valoare ceea ce au mai bun, iar mâncarea bună este cu siguranță unul dinaceste lucruri”, a declarat Nicoleta Trifan, vicepreședintele Asociației Acasă în Banat.

Proiectul constă în documentarea la fața locului a rețetelor, a modului în care sunt pregătite, a oamenilor minunați care dau mai departe moștenirea gastronomică și a poveștilor care s-au țesut în jurul acestor preparate.

„De exemplu, știați că la Cherestur se mai face rejteș? Sau că la Ciacova există și azi familii care gătesc sub influența bucătăriei turcești, iar la Gladna Română este neîntrecută o zacuscă de pitonci. Sunt astfel de particularități în absolut fiecare localitate din Banat, iar noi credem că ele aduc valoare și atractivitate pentru aceste locuri”, a mai spus Nicoleta Trifan.

Pe măsură ce sunt documentate, rețetele sunt publicate și puse la dispoziția publicului larg, atât pe pagina de internet dedicata www.lamasainbanat.ro, cât și pe rețelele de socializare.

În prima etapă, până la începutul lunii decembrie, vor fi publicate 30 de rețete culese din 10 localități din județul Timiș, iar în anii următori membrii asociației și voluntarii vor lua la pas și alte localități din Timiș și Caraș-Severin pentru a descoperi diversitatea uimitoare a bucătăriei din Banat.

La masă în Banat este un proiect realizat de Asociația Acasă în Banat și finanțat de Consiliul Județean Timiș în cadrul etapei I de finanțare a proiectelor culturale online din anul 2020.

UnLock – un nou proiect cultural pornit de la Timișoara, dedicat persoanelor cu dizabilități și îngrijitorilor lor

Proiectul a început cu un experiment. După ce asociația DocuMentor și serviciul social UnLoc s-au cunoscut în toamna anului trecut, au făcut tot posibilul să trimită Caravana ROD și în centrele din județ pentru adulți cu dizabilități. În urma acestora, feedback-ul din partea beneficiarilor și a Direcției Generale de Asistență Socială și de Protecția Copilului (DGASPC) Timiș a fost atât de pozitiv încât în 2022 a luat naștere un nou proiect comun:

UnLock oferă experiențe culturale persoanelor cu dizabilități!

În ce constă această ofertă culturală?

  1. Primul eveniment UnLock a avut loc în 14 iunie, la Sinersig. Acolo a fost proiectat documentarul Roboțelul de Aur (2015, r.: Mihai Dragolea). Evenimentul a fost co-finanțat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și deschide calea către seria de evenimente co-finanțate de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
  2. Apoi, prima serie (27-28 iunie) a pus accentul pe proiecții de filme și dialog cu beneficiarii, în centrele din Găvojdia și din Lugoj, iar cea de-a doua, în iulie, s-a axat pe teatru independent și discuții libere.
  3. În august, a treia intervenție va consta în participarea unor beneficiari și angajați la evenimentele destinate comunității largi (în afara centrelor), când ROD vine în cele două localități.
  4. În septembrie, a patra intervenție va închide seria UnLock prin expunerea unor fotografii și a unui reportaj video, surprinse de echipa noastră chiar în timpul documentării primelor trei intervenții.

Care este relevanţa proiectului cultural pentru obiectivele şi priorităţile de finanţare ale AFCN?

Scopul UnLock este de a oferi primele experiențe culturale unui grup țintă neabordat până în momentul de față. Aceste experiențe vor contribui la educația continuă și la incluziunea socio-culturală a acestora.

Cele trei priorități AFCN pe care UnLock dorește să le dezvolte:

1. Adresarea către zonele cu acces limitat la cultură

Centrele pentru adulți cu dizabilități în care se intervine se află la ieșirea din localități sau la marginea lor. Ca exemplu, doar anumiți beneficiarii cazați în centrul din Lugoj pot merge din când în când la cinema.

Centrele din Lugoj (oraș de 40.000 de locuitori) numără în jur de 230 persoane cu dizabilități cazate și aproximativ 200 angajați.

Găvojdia este o comună din Timiș unde locuiesc 3.000 de locuitori, dintre care 140 sunt persoane cu dizabilități cazate în centrul respectiv. Pe lângă acestea, aproximativ 120 de persoane sunt angajate în acest centru, așadar cam 8% din populație.

Din informațiile organizatorilor proiectului, cei din Găvojdia nu au avut parte de vreun eveniment de educație prin cultură. Asta până la ediția precedentă a ROD.

2. Promovarea incluziunii, diversității și a toleranței

Scopul acestui proiect unic este participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața culturală a comunității. Prin participarea grupului țintă la evenimente culturale organizate în cadrul comunității locale, crește gradul de incluziune a lor. Cei cazați în centre nu se mai simt ocoliți de cultură, în timp ce angajații lor se simt vizați ei înșiși prin această serie de intervenții repetate.

3. Promovarea educației continue

Din cauza situației lor restrictive, persoanele cu dizabilități din aceste centre au access limitat la educație. Majoritatea dintre ei au terminat o școală specială. Câțiva dintre ei au urmat un liceu tehnologic special (de exemplu, liceul Gheorghe Atanasiu din Timișoara). Însă, după absolvire, oportunitățile de a participa la diverse forme de educație în comunitate sunt reduse.
Sunt persoane care au știut să scrie și să citească. Cu toate acestea, după 10-15 ani de lipsă a exercițiului, aceste abilități sunt uitate. Dar oamenii aceștia au un instinct natural, la fel ca noi toți, acela de a explora, de a învăța și de a crește, care le dă imboldul să își îmbunătățească calitatea vieții și stima de sine.

4. Valoarea adăugată a proiectului cultural

Niciodată nu a mai fost realizat un astfel de proiect în centrele din subordinea DGASPC Timiș, informație pe care o deținem de la conducerea acestei instituții.

Cine beneficiază de intervențiile noastre în centrele pentru adulți?

Beneficiarii din centrele pentru adulți unde intervine UnLock în perioada următoare sunt oamenii cazați în aceste centre. Ei locuiesc în centrele de recuperare și reabilitare. Sunt persoane cu dizabilități intelectuale, psiho-sociale și nu numai. De cele mai multe ori abandonați de mici, de părinți, crescuți în centrele de plasament – și apoi, la majorat, transferați în aceste centre.

Oamenii aceștia merită să beneficieze de accesul la cultură; la fel ca orice cetățean al țării. Mai mult, acest drept e garantat în art. 33 din Constituția României, iar dizabilitatea lor nu trebuie să fie un obstacol în a accesa și practica acest drept.

Prin UnLock se oferă acces la cultură unui grup țintă care nu a mai fost abordat până acum de vreun proiect cultural din România, pentru că nici nu se știe că există. Da, din păcate, cei mai mulți dintre noi nici nu știu că există.

De ce e important pentru ei accesul la cultură?

Conform Barometrului de consum cultural 2019, 73% dintre români nu au fost niciodată la teatru, 66% nu au fost niciodată la cinema și 62% nu au fost niciodată la muzeu sau galerii de artă, iar dacă cifrele sunt defalcate pe respondenți în mediul rural și din mediul urban, procentele cresc pentru mediul rural până la 95% în dreptul răspunsului „niciodată”, în funcție de vârstă.

Practic, cultura penetrează cel mai greu în mediul rural în general. Cele trei centre în care intervenim numără sute de beneficiari și angajați. Iar oamenii din categoriile de vârstă care sunt cazate și cele care lucrează în aceste centre sunt cele mai dezavantajate din acest punct de vedere.

DocuMentor este o organizație care grupează regizori și producători de film documentar din România. Acum se ocupă de Caravana ROD și proiectul UnLock. Înainte, acela de reformă a TVR, crearea un centru regional de film în partea vest a României, cine-coproducții internaționale etc.

––-

UnLoc e serviciul social al Fundației de Abilitare Speranța. Furnizează servicii de locuire în comunitate și sprijin individualizat persoanelor adulte cu dizabilități cu trecut instituțional. În același timp, pentru a promova locuirea în comunitate ca un drept fundamental, își documentează modul de replicare a serviciului, încurajând alte organizații să ia inițiative în acest domeniu, și implică, ca mentori și voluntari, membrii ai comunității.

Proiectul cultural UnLock este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AFCN, iar AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Evenimentul de la Sinersig este co-finanțat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara. Proiectul cultural nu reprezintă în mod necesar poziția Primăriei Municipiului Timişoara şi a Consiliului Local Timişoara. Conținutul proiectului cultural și modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor și beneficiarului finanțării. Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Local Timişoara nu sunt responsabile pentru conținutul materialului și modul în care acesta ar putea fi folosit.

Şase filme despre libertate concurează pentru trofeul Ceau, Cinema!

Şase filme despre libertate selectate la Veneţia, Cannes şi Berlin fac parte din competiţia celei de-a noua ediţii a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 14-17 iulie la Timişoara. Juriul va fi format din actriţa Judith State, regizoarea Cristina Groşan şi regizorul Eugen Jebeleanu.

Trei dintre filmele care concurează pentru Trofeul Ceau, Cinema! “Răzvan Georgescu” şi pentru Premiul Publicului au avut premiera mondială în competiţia ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Veneţia.

“Reflecţie” (“Reflection”, 2021) este cel mai nou lungmetraj al regizorului ucrainean Valentin Vasianovici. Tulburătorul film are ca protagonist un chirurg care este capturat de forţele militare ruse în zona de conflict din estul Ucrainei, unde este expus la scene îngrozitoare de umilire şi violenţă. Proiecţia va face parte dintr-un Focus Ucraina, un omagiu pentru rezistenţa ucrainenilor în războiul declanşat de Rusia.

“Nu lăsa urme” (“Leave No Traces”, 2021), regizat de Jan P. Matuszynski, este o dramă poloneză puternică despre lupta pentru dreptate a unui tânăr care asistă la tragedia unui prieten, fiul poetei anticomuniste Barbara Sadowska, omorât în bătaie de poliţie în Polonia anului 1983. Filmul este adus cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti.

Fascinantul “Grota” (“Il buco”, 2021), realizat de italianul Michelangelo Frammartino, urmăreşte aventura extraordinară a unui grup de speologi care pornesc în explorarea unor peşteri necunoscute omului în sudul Italiei, în august 1961. “Grota” a câştigat Premiul Special al Juriului la Veneţia şi este distribuit în România de Independenţa Film.

Alte două filme din competiţia Ceau, Cinema! vin din secţiunea Un Certain Regard a ediţiei din 2021 a Festivalului de la Cannes.

“Marea Libertate” (“Great Freedom”, 2021), o coproducţie Austria-Germania regizată de  austriacul Sebastian Meise, urmăreşte povestea legăturii pe care o dezvoltă de-a lungul câtorva decenii un bărbat, trimis în mod repetat la închisoare în Germania postbelică pe baza legii care incrimina homosexualitatea, cu un coleg de celulă.  Filmul a câştigat Premiul Juriului în secţiunea Un Certain Regard de la Cannes şi Marele Premiu la Festivalul de la Sarajevo şi este proiectat la Timişoara cu sprijinul Forumului Cultural Austriac de la Bucureşti.

Unul din cele mai apreciate şi curajoase filme bulgare recente, “Şi femeile plâng” (“Women do Cry”, 2021), realizat de regizoarele Vesela Kazakova şi Mina Mileva, are în prim-plan o familie formată numai din femei, într-o societate unde “genul” nu este un cuvânt familiar.

Din secţiunea Panorama a ediţiei de anul trecut a Festivalului de la Berlin vine “Ia ochii de pe mine” (“All Eyes off Me”, 2021), al doilea lungmetraj al regizoarei israeliene Hadas Ben Aroya. Un film îndrăzneţ care discută libertatea sexuală prin povestea unei tinere ale cărei fantezii se ciocnesc de realitate.

“Deşi aparent diferite, cele şase filme chestionează câteva din numeroasele sensuri ale ideii de libertate de ieri şi de azi, în ton cu tema politică a ediţiei a noua a festivalului. Competiţia este una provocatoare, atât prin subiectele filmelor, cât şi prin forma aleasă de fiecare dintre regizori”, spune selecţionerul competiţiei, criticul de film Ionuţ Mareş.

Cele şase filme vor concura pentru Trofeul Ceau, Cinema! “Răzvan Georgescu”, în valoare de 1.000 de euro şi oferit de Groupama Asigurări, şi Premiul Publicului, în valoare de 500 de euro. Trofeele Ceau, Cinema! sunt realizate de artista Lia Pfeiffer.

Competiţia Ceau, Cinema! oferă un cadru de exprimare cineaştilor din ţările cu minorităţi tradiţionale în regiunea Banatului.

Juriul este format din actriţa Judith State, regizoarea Cristina Groşan şi regizorul Eugen Jebeleanu.

Judith State este dansatoare, coregrafă şi actriţă, cunoscută pentru roluri în filme precum “Sieranevada”, “Monştri.”, “Malmkrog” sau “Tata mută munţii”.  Ea va participa la o dezbatere cu publicul Ceau, Cinema! după o proiecţie specială cu cel mai nou film în care joacă, “R.M.N.” (2022), de Cristian Mungiu, care a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Cannes.

Cristina Groşan este regizoare de film care lucrează deopotrivă în Ungaria şi România, unde a realizat mai multe scurtmetraje. Primul său lungmetraj, producţia maghiară “Lucruri pentru care merită să plângi” (2021), selectată anul trecut în competiţia Festivalului de la Sarajevo, se va vedea în premieră la Timişoara la Ceau, Cinema! 

Originar din Timişoara, Eugen Jebeleanu şi-a început cariera ca actor, după care a devenit regizor de teatru şi de film. Debutul său în regia de film, multipremiatul “Câmp de maci” (2020), va avea parte la rândul său de o proiecţie specială în cadrul festivalului.

Proiecţiile de la ediţia a noua vor avea loc la Cinema Victoria, Grădina de Vară şi Sala Capitol de la Filarmonica Banatul, Piaţa Traian şi Faber.

Mai multe detalii despre festival se găsesc pe site-ul www.ceaucinema.ro, precum şi pe paginile de Facebook şi Instagram.

Ceau, Cinema! este un festival dedicat filmului european, organizat de Asociaţia Pelicula Culturală şi Asociaţia Marele Ecran.

Finanţat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Proiect finanțat de Consiliul Județean Timiș prin intermediul Programului de finanțare nerambursabilă TimCultura 2022.

Sponsori: Groupama Asigurări, HELLA România, Conceptual Lab by Theo Nissim.

Parteneri culturali principali: Centrul Cultural German din Timişoara, Institutul Polonez Bucureşti, Forumul Cultural Austriac Bucureşti, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, Institutul Francez din Timișoara, Centrul Ceh Bucureşti.

Sprijinit de: Porsche Timişoara, Tazz, Little Hanoi, Ibis Timisoara City Center, Ovride, InLight Center, Fundaţia Cartea Călătoare, Asociaţia Ceva de Spus, Asociaţia Cetăţean de Traian, Faber, Cinema Victoria, Muzeul Naţional al Banatului, Animest, Asociaţia Culturală Cinemazero, Asociaţia Prin Banat, Timişoara la cutie, Casa Artelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, Primăria Gottlob, Claudia Roşu, La Două Bufniţe, iaBilet, Hostel Cornel.

Parteneri media: Kiss FM, All about Romanian Cinema (AaRC), Ziarul Metropolis.

###

„Fondul pentru un viitor mai bun în comunități” pentru Timişoara

Federația Fundațiile Comunitare din România și Lidl România dau startul la programul național de finanțare „Fondul pentru un viitor mai bun în comunități” în 5 orașe din țară, printre care și Timişoara.

Aflat la ediția a IV-a, programul național oferă finanțări nerambursabile în valoare totală de peste 1.225.000 de lei și mentorare celor mai bune soluții la provocări de mediu și educație.

În plan local, programul este coordonat de Fundația Comunitară Timişoara (FCTM) și dispune de 245.000 lei, oferiți de către Lidl România pentru granturi care pot fi obținute pe bază de concurs. Pot aplica ONG-uri și grupuri de inițiativă aflate la prima finanţare din partea FCTM, în perioada 15 iunie – 15 iulie 2022. Valoarea unei finanțări este de minim 15.000 RON și maxim 75.000 RON.

Direcțiile de intervenție ale programului la Timişoara au fost stabilite participativ în urma dialogului cu administrația locală și societatea civilă, după un proces de consultare și cartare a nevoilor din comunitate. Astfel, prin acest program se vor susţine idei de proiecte care au o componentă de educaţie prin experienţe sau presupun activități de protecţie a mediului sau care îmbunătățesc spații comunitare în aer liber sau în interior.

Iniţiative precum amenajarea de grădini urbane și spații verzi experimentale; acțiuni care vizează deprinderea unor obiceiuri de colectare separată a deșeurilor și ecologizare a spațiului comun; activarea de spații comunitare incluzive și sigure; activităţi de socializare inter-generațională și între diverse categorii sociale; informarea și conștientizarea locuitorilor orașului cu privire la biodiversitate, calitatea aerului, a solului, a apei, pot primi finanțare și mentorare pe parcursul implementării.

În perioada 16 iunie – 12 iulie 2022, echipa Fundaţiei Comunitare Timişoara va organiza sesiuni de sprijin cu potențialii aplicanți pentru a discuta pe marginea formularului de aplicație și pentru a clarifica eligibilitatea administrativă și orice întrebări legate de aplicație. Sesiunile vor avea loc online, cu programare prealabilă.

Participarea la sesiunile de sprijin este obligatorie, potențialii aplicanți trebuie să transmită minim un draft de propunere până la data de 12 iulie 2022 pentru a primi feedback. Selecția finală a proiectelor câștigătoare va fi făcută prin jurizare de către o echipă neutră și avizată, alcătuită din reprezentanți ai sectorului guvernamental, nonguvernamental și cel privat, pe baza criteriilor stabilite și care pot fi consultate în Ghidul de finanțare.

Detalii despre programul de finanțare și alte materiale necesare procesului de aplicare se pot accesa pe www.fondulpentruunviitormaibun.ro, pe www.fctm.ro și pagina de Facebook națională și pe cea locală a programului.

Inițiativa programului „Fondul pentru un viitor mai bun în comunități” vine ca un răspuns la nevoile reale ale comunității și este o măsură prin care Lidl România și Federația Fundațiile Comunitare din România își propun să sprijine acțiuni relevante, cu impact pe termen lung. În primele 3 ediții programul desfășurat simultan în alte 16 orașe din țară, inclusiv la Timişoara, a finanțat 111 de inițiative locale cu o mobilizare impresionantă. Mii de acțiuni civice și ore de voluntariat, și zeci de mii de cetățeni implicaţi direct sau indirect, sunt doar câteva din rezultatele edițiilor anterioare.

„Fondul pentru un viitor mai bun în comunități a arătat deja la Timişoara că există un potențial de implicare comunitară. Revenim cu o nouă ediţie la Timişoara, cu încrederea că vom descoperi soluții noi și relevante pentru comunitatea locală. Prin acest program de finanțare ne dorim să creștem capacitatea grupurilor și organizațiilor din Timişoara de a adresa mai bine nevoile locale legate de mediu şi educaţie și de a colabora între ele pentru creșterea impactului acţiunilor lor” a declarat Daniela Chesaru, director executiv – Fundaţia Comunitară Timişoara

Fundația Comunitară Timişoara aduce împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de inițiativă pentru a dezvolta comunități în care toți participanții să se simtă ca acasă. Fundația construiește mecanisme de donație, fonduri de finanțare sau incubatoare de idei pentru oraș. În 5 ani de activitate, a adunat fonduri de la companii și donatori individuali și a finanțat peste 182 de proiecte din Timișoara și regiune. Fundația Comunitară Timișoara este parte dintr-o mișcare națională, alături de alte 18 fundații comunitare din România și peste 2.000 în întreaga lume. Pentru mai multe detalii, vizitați www.fctm.ro.

Federația Fundațiile Comunitare din România a fost fondată în 2012 și are rolul de a reprezenta la nivel naţional interesele fundaţiilor comunitare din România care contribuie la construirea unor comunități conștiente, generoase, incluzive și durabile. Federația susține 18 fundații comunitare însumând peste 7000 de proiecte și 51 de milioane de lei în investiții comunitare. În prezent, Fundațiile Comunitare derulează programe în 29 din cele 41 de județe din România și rețeaua este în continuă creștere.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Germania și Europa. Lidl operează în prezent aproximativ 11.900 de magazine și peste 200 de centre logistice și depozite în 31 de țări.

Lidl este un smart discounter care le oferă clienților produse cu cel mai bun raport calitate-preț. În spatele serviciilor și operațiunilor din magazine și centrele logistice stau simplitatea și orientarea către eficiență. Design-ul și structura proceselor standardizate sunt asigurate de către Lidl Stiftung, cu sediul central la Neckarsulm. 

În toate domeniile sale de activitate, Lidl este o companie care acționează cu responsabilitate față de oameni, societate și mediu. Pentru Lidl, sustenabilitatea este metoda prin care își îndeplinește, zi de zi, promisiunea cu privire la calitate.

Spitalul Regina Maria Premiere Timișoara extinde maternitatea prin inaugurarea unei noi secții de Neonatologie

Cel mai mare spital multidisciplinar cu maternitate din vestul României, Spitalul Regina Maria Premiere Timișoara, extinde maternitatea prin inaugurarea unei noi secții de Neonatologie, cu obiectivul de a oferi servicii de cea mai bună calitate la naștere, pentru cât mai multepaciente din țară.

Extinderea noii secții de Neonatologie din Timișoara la peste 300 de mp crește capacitatea la 6 incubatoare în secția de prematuri și 4 incubatoare deschise în terapie intensivă, făcând posibilă îngrijirea simultană a 4 nou-născuți în stare critică și a 6 nou-născuți prematuri, care necesită îngrijire și tratamente speciale. Peste 3.200 de nașteri gestionate în siguranță pe durata pandemiei COVID-19 au poziționat Spitalul Regina Maria Première intr-un spital de referință pentru îngrijirea în siguranță a mamei și a nou-născutului.

„Începutul unei vieți este un moment unic, încărcat de emoție. Este foarte important ca atât mama, cât și nou-născutul să se afle într-un mediu confortabil, plăcut, dar mai ales sigur. Extinderea Maternitatii de la Spitalul Premiere cu noua secție super-performantă de Neonatologie întrunește până și cele mai exigente așteptări legate de confort și ambient plăcut ale pacienților. Dar elementele principale sunt, de fapt, dotările de ultimă generație care vin în sprijinul actului medical al echipei de neonatologie, declară Dr. Voicu Simedrea – cofondator Spitalul Première, si Sef Sectie OG si Maternitate.

În maternitatea Regina Maria Première sunt peste 1.500 de copii aduși pe lume anual, în condiții de maximă siguranță. Expertiza specială a echipelor de medici cu renume național și internațional în obstetrică, chirurgie ginecologică, medicină materno-fetală și neonatologie, care adresează o abordare integrată, urmărind cu atenție întregul traseu pre- și post- naștere al pacientelor și nou-născuților sunt principalele beneficii pe care unitatea medicală le oferă pacientelor.

Astfel, în acest moment, Spitalul Premiere oferă cel mai complex pachet de monitorizare a sarcinii, naștere și îngrijire a nounăscutului din sistemul privat din vestul țării, ce are incluse cele mai importante servicii pentru mamă șicopil, precum:

• Monitorizarea dezvoltării normale a fătului prin ecografii de morfologie fetală și în cazuriselecționate, proceduri specializate de tipul amniocentezei și biopsiei de vilozități coriale in cadrul
Centrului de Medicina Materno Fetala aflat chiar in Spitalul Premiere;

• Asistarea femeii gravide la naștere, inclusiv nașterea pe uter cicatricial, și preluarea imediată a nou-născutului încă din sala de naștere, chiar și în cazul copiilor care au nevoie de o îngrijire specială în secția de terapie intensivă neonatală;

• Continuarea supravegherii dezvoltării normale a copilului de catre echipa de medici din cadrul Spitalului Premiere care au dubla specialitate in Neonatologie si Pediatrie și efectuarea celor mai importante screeninguri pentru nou-nascuții până la 6 luni.

Noi, neonatologii, suntem primele persoane care interacționează și îmbrățișează nou-născutul și acest lucru ne responsabilizează enorm. Avem în mâini, la propriu, o nouă viață și ne bucurăm că secția de Neonatologie pe care o inaugurăm zilele acestea este una primitoare, gândită special pentru siguranța, confortul și bună-starea atât a mamei, cât și a nou-născutului. Dotările de care beneficiem în această noua sectie ne pun negreșit pe harta maternităților de referință la nivel national și acest lucru ne face mândri și dornici să aducem pe lume cât mai mulți copilași în maximă siguranță și confort”, spune Dr. Daniela Popescu, șef sectie Neonatologie, Medic primar Neonatologie si medic specialist Pediatrie

Spitalul Première dispune de ambulatoriu integrat, laborator propriu de analize medicale şi un centru performant de imagistică, dotat cu RMN şi CT. Spitalul are o suprafaţă de 5.700 mp, o capacitate de 134 de paturi şi dispune de şase săli de operaţie şi bloc de naşteri. Anual au loc peste 2.500 de intervenţii chirurgicale şi 1.500 de naşteri în cadrul Spitalului. Compania are în prezent aproximativ 300 angajaţi si colaboratori.

Printre centrele cu o înaltă expertiză medicală ale Spitalului Premiere se numară: Centrul de Medicină Fetală, Centrul de Chirurgia Endometriozei, Centrul de Chirurgie Spinală, Centrul de Chirurgia Sânului, Centrul de Chirurgie Bariatrică și Centrul de Chirurgie Ortopedică Avansată.

Despre Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este lider în calitatea serviciilor medicale din România, fiind singurul operator care deține trei spitale cu acreditări internaționale. Prin cele 14 acreditări deținute – o performanță unică în Europa Centrală și de Est, REGINA MARIA demonstrează constant angajamentul său pentru excelența medicală și siguranța îngrijirii pacienților.

Totodată, REGINA MARIA a inovat și segmentul serviciilor medicale pentru companii, lansând în premieră în România conceptul de abonamente corporate, în urmă cu peste 25 de ani. Mai recent, compania a dezvoltat și pachete medicale specializate pentru IMM și persoane fizice, gestionând în prezent un portofoliu de peste 720.000 de abonamente.

În plus, în ultimii 10 ani, REGINA MARIA a investit aproape 200 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical din România, prin modernizarea sau deschiderea de noi locații, achiziția de aparatură performantă și pregătirea echipelor medicale.

REGINA MARIA este singura companie de servicii medicale din România care a preluat în totalitate și a integrat cu succes peste 35 de alți jucători de pe piață, având o prezență proprie în mai mult de jumătate din județele țării și acoperire națională prin intermediul celor peste 330 clinici partenere.

Compania reunește 7.500 de angajați și colaboratori și oferă servicii complete de spitalizare și chirurgie, maternitate, policlinică, imagistică, laborator și stocare de celule stem, unui număr de
peste 5 milioane de pacienți.

Color the Village | Peste 400 de voluntari și trei zile-maraton de reparații și renovări, la Fărășești, în județul Timiș

Peste 400 de voluntari din țară și străinătate și-au confirmat prezența în satul din zona de vest a țării pentru a da o mână de ajutor la reabilitarea fațadelor și la diverse acțiuni de înfrumusețare a satului.

Evenimentul Color the Village începe astăzi și se termină sâmbătă seara, iar voluntarii lucrează timp de 3 zile pentru a reabilita 30 de fațade din sat, cu gardurile și porțile acestora.

Satul Fărășești a fost ales de reprezentanții Asociației Acasă în Banat deoarece mai păstrează case cu fațade frumos ornate, o moară de apă și diverse construcții din piatră. Localitatea are aproximativ 200 de locuitori, iar pe perioada evenimentului își va tripla numărul oamenilor prezenți în sat.

Pentru Asociația Acasă în Banat provocările ediției din acest an vor fi protejarea a cât mai multor case bătrânești, a morii de apă din localitate, folosirea tehnicilor și materialelor tradiționale și colaborarea cu localnicii din Fărășești pentru a transforma satul într-o atracție turistică ecologică și sustenabilă.

Pe tot parcursul evenimentului, voluntarii vor avea parte de o experiență deosebită deoarece, pe lângă  lucrările propriu-zise, vor intra direct în contact cu satul bănățean, tradițiile și frumusețile acestuia.

Cu sprijinul Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș, voluntarii vor avea parte de mese gătite tradițional și de produse locale. De asemenea, în cadrul evenimentului, datorită Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului și a Facultății de Horticultură și Silvicultură, voluntarii vor planta peste 100 de flori de sezon pentru a înfrumuseța și peisajul întregului sat.

Proiectul Color the Village al Asociației Acasă în Banat este unic în țară și își propune să pune în valoare arhitectura tipică din această zonă. Evenimentul se bucură de sprijinul Primăriei comunei Pietroasa, a Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, Azur, Visma Software, Safe Fleet, DM Drogerie Markt, Linde Global Services România și ZF Group.

Color the Village/Colorează Satul se află la a patra ediție și, an de an, are loc într-un alt sat din Banat. Edițiile precedente au avut loc la Ilidia (2021), Racovița (2020) și Eftimie Murgu (2019).

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Despre Asociația Acasă în Banat

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor.

Asociația Acasă în Banat poate fi contactată pe pagina de Facebook sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Donații în LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801

Donații în EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801

SWIFT/BIC: BTRLRO22

Palatul Neuhausz, încă o bijuterie care strălucește pe Corso-ul din Timișoara

De câteva zile, încă o clădire istorică din Timișoara face senzație pe rețelele de socializare și provoacă exclamări admirative celor care trec prin piața Victoriei. Vorbim despre Palatul Neuhausz, care, după doi ani de șantier, nu se arată în toată splendoarea. Merită apreciată grija pentru detalii a proiectanților, constructorilor și proprietarilor imobilului, care nu au făcut eforturi considerabile pentru a reda Timișoarei încă o clădire cu care să se mândrească.

Să începem cu constructorul, ing. Vasile Roman, cu o experiență de mai bine de 20 de ani în restuarări și renovări, care ne vorbește despre provocările acestui proiect:

„Am început cu decopertări de tencuieli. În proporție de 70 – 75% am decopertat până la cărămidă, după care am adâncit rosturile, am început să mătuim cu mortar pe bază de var hidraulic. Lucrez cu firma Röfix, cu mortare de var hidraulic special. Am dat un strat de spriț subțire, după care pe unele zone am încărcat și 3-4 centimetri, ca să aducem în planeitate fațada. Am făcut partea de acoperiș, am schimbat țigla complet, lăteți. Avem cupola din centrul clădirii, care a fost făcută din tablă de zinc. Am înlocuit-o, am adus tinichigii specializați care au reacoperit-o. Cea mai mare provocare a fost partea de ornamente din tablă de titan-zinc, care, vechiul construcror, cel care a restaurat clădirea, cel care a construit de fapt clădirea, a avut posibilitatea să le facă la prese speciale. Noi am restaurat și recondiționat tot ce se poate salva din piesele originale, iar completările le-am făcut pe loc, cu un tinichigiu specializat, ca să nu se vadă diferența între vechi și nou. Am doi angajați care au terminat Institutul de Arte, sunt specializați pe partea de restaurări, renovări, tâmplărie și cu ei fac și partea de ipsoserie.”

Pentru proprietarii clădirii, renovarea fațadei a însemnat un efort , care a început încă din 2016, odată primele demersuri întreprinse pentru obținerea documentației necesare restaurării imobilului.

„În momentul de față, imobilul are 23 de apartamente, din care 3 sunt spații comerciale, la parter. Sunt mai mulți proprietari în clădire. În 2016 ne-am decis să renovăm clădirea. După părerea mea este un câștig pentru oraș, pentru că oricine care se plimbă prin centru admiră clădirile frumoase și în plus nici nu mai este un pericol de accidentare pentru pietoni, pentru că înainte putea oricând să se întâmple ceva. Lucrarea în sine a fost grea, am dus-o la capăt. Nu vreau să ating aspecte financiare, dar financiar nu a fost ușor să ducem la bun sfârșit renovarea. Vom continua cu fațadele din curtea interioară, noi având un front stradal foarte mic, dar e clădirea e foarte mare, în adâncime. Fiecare ornament, că era din tablă, că era din piatră, că era din ipsos, toate au fost recondiționate sau refăcute de la zero. Ferestrele care au fost din termopan au fost înlocuite cu ferestre de lemn, cu aceleași decorațiuni ca cele originale. Cele care au fost din lemn au fost recondiționate. Vitrina de la parter, unde sunt magazinele, va fi schimbată în următoarele luni. În vârf avem o vază ornamentală, nu am refăcut-o de la zero, dar am recondiționat-o”, declară Ștefan Cotenescu, unul dintre proprietarii imobilului.

La lucrările de renovare s-au folosit materiale de calitate, care să reziste în timp.

„Și la această clădire au fost folosite materiale de asanare, marca Röfix, care oferă o durabilitate și o garanție ridicată în timp. Un factor important în renovarea clădirilor istorice este varul hidraulic, pur mineral și fără ciment, pe care constructorii aleg să-l integreze în întreg procesul de restaurare. De asemenea, procesul de asanare aplicat a fost atent monitorizat de specialiștii noștri, astfel încât rezultatul final să fie cel dorit de beneficiar. Suntem mândri că și Palatul Neuhausz face parte din portofoliul clădirilor istorice din oraș, renovate cu produsele Röfix și ne dorim ca la refacerea cât mai multor imobile vechi din Timișoara, să fie folosite materiale de calitate” Adriana Dobriceanu, manager Murali Store, distribuitor Röfix.

Clădirea a fost construită între anii 1910 – 1912, de antreprenorul timișorean Ernő Neuhausz și proiectată de László Székely, arhitectul șef al Timișoarei din acea perioadă. În 1917, Ernő Neuhausz a vândut clădirea familiei Färber, foarte cunoscută pe vremea aceea, care a păstrat imobilul până în anii ’50, când a fost naționalizat, iar familia a fost nevoită să emigreze din cauza regimului comunist. Membri ai familiei Färber sunt și în prezent proprietarii unor spații din clădire, pe care au reușit să le primească înapoi, după 1990.Istoria zbuciumată a Palatului Neuhausz este redată de Ghid turistic Timisoara evreiasca Jewish Timisoara guide, potrivit căruia, Palatul Ernö Neuhaus(z) a obținut autorizație de construire în 1910 și a fost proiectat de arh. László Székely în stilul vremii, cu ornamentele cele mai rafinate de pe Corso. Comanditarul clădirii, Ernö Neuhausz, a fost, împreună cu Andor Osztie, redactor al publicației Délvidéki Sport (Sportul din Ținutul de Sud) între 1898 şi 1903 şi redactor al unui buletin sportiv cu tema ciclism Velocitas sportközlöny (1895–1897). A redactat şi editat prima revistă de teatru la Timişoara, Magyar Művészet (Arta Maghiară), între anii 1898 şi 1905 (v. p.).

Clădirea, care apare sub numele de Palatul Färber în Pagini Aurii deja în anul 1922, intrase curând după finisarea ei în posesia lui Bernat Färber, proprietarul unui magazin angro de textile în Fabric şi membru în conducerea comunității evreieşti din Cetate şi Fabric după unirea lor în 1935.

Fiul lui, Eugen, a devenit proprietarul unei fabrici de lacuri şi vopsele şi președinte al „Asociației fabricanților timișoreni”. Odată cu instaurarea regimului comunist, a fost expropriat, persecutat şi stigmatizat ca „exploatator” şi „capitalist”. Eugen Färber a reuşit să fugă din România în Ungaria într-un car cu fân. Împreună cu soția şi cei doi copii, Ioan, 23 de ani, şi Iudit, sora lui, 20, a răzbit până la Viena. Ioan (Jancsi) fusese elev şi preşedinte al cercului şcolar cultural la Liceul Israelit. În 1943-1944 a prestat muncă obligatorie, iar după război a studiat chimia la Cluj.

După o scurtă şedere în Israel, a ajuns la New York, unde și-a americanizat numele în John Farber. S-a căsătorit cu Maya Kleymann, originară tot din Timişoara, şi a lucrat în firma socrului, Leslie Kleyman Corporation, care a devenit ICC Industries, unul din cele mai mari conglomerate chimice din S.U.A, proprietatea familiei Färber.

În 1999, ICC a achiziționat 75,01% din acțiunile fabricii timişorene de lacuri şi vopsele Azur, numele sub care fosta întreprindere a familiei continuase să funcționeze. În 2013, John F. Farber a fost inclus în Forbes 400, adică printre primii 400 cei mai bogați americani, unul dintre cei 39 de americani născuți în afara S.U.A. de pe această listă.

Success story a acestei familii nutreşte American Dream, izbânda individului în pofida circumstanțelor vitrege. Este una din reuşitele legendare revendicate de evreii timişoreni.

În Palatul Färber au locuit, în anii 1940-1950, familia Freund cu fiul lor, Peter, care a devenit fizician. După război, aici a locuit dirijorul şi compozitorul Ladislau Rooth cu familia.