CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ, premieră națională la Teatrul Național din Timișoara

Începând de marți, 1 februarie, Teatrul Național din Timișoara deschide pe site-ul www.tntimisoara.com platforma on-line CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ, dedicată dramaturgiei contemporane românești și noilor traduceri din literatura dramatică a lumii.

CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ vine în sprijinul profesioniștilor de teatru și al studenților din învățământul teatral, punându-i în contact cu texte noi și, de asemenea, cu autorii acestora sau, în funcție de text, cu traducătorii.

CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ face parte din programul Virtual, inclus în proiectul de management aprobat pentru Teatrul Național din Timișoara, pentru perioada 2022 – 2026 și, totodată, este parte din proiectul Vocile orașului – Open the words, în perspectiva Capitalei Europene a Culturii și reprezintă o formulă alternativă de promovare a dramaturgiei românești și de accesare a dramaturgiei universale în traduceri.

Teatrul Național vine în întâmpinarea utilizatorilor platformei, prefațând piesele cu un sinopsis și, totodată menționând pe fiecare text inclus în CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ datele de contact ale autorului sau traducătorului, dat fiind că pentru utilizarea textelor în vederea montării, publicării etc., este necesară obținerea drepturilor din partea autorului.

Lectura textelor incluse în CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ este gratuită.

VIDEO | Trupa timișoreană The Different Class a lansat ‘Ping Pong’, primul single extras de pe unul dintre cele mai așteptate materiale din sfera indie autohotonă

‘Ping Pong’ se afișează ca o compoziție ce nu implică îngrădiri stilistice, ce își propune cumva să intre în acest joc conceptual, și să sară când în terenul rock’n’roll-ului, când în cel al indie-ului de influență synth/pop. O mișcare inspirată ce pune pe acest single eticheta de hit transfomând, în același timp, The Different Class în niște trend setters veritabili.

Totodată, ‘Ping Pong’ schitează noile nuanțele compoziționale spre care The Different Class își ghidează spectrul sonor. Un peisaj în care elementele electro învelesc sunetul într-o cromatică cumva mai luxuriantă, fără a fi umbrite în totalitate tonurile rockish, ușor obraznice și tupeul acela creativ care provoacă și pune sângele în mișcare.

The Different Class este o trupă a stărilor reușind, printr-un soi de naturalețe sangvină, să livreze constant un sound care a vibrat dincolo de barierele și filtrele personale. Cu o abordare stilistică ce refuză să își găsească locul, The Different Class au reușit totuși să-și construiască un brand sonor.

 Prin muzica lor efectiv au împrăștiat praful de pe acele trăiri considerate învechite, reușind să facă din iubire, de exemplu, un sentiment fresh & cool. Iar ‘Ping Pong’ lucrează din plin la vibe-ul ăsta mișto, ușor glossy, cu această nouă direcție electro-indie a trupei. Un pasaj experimental asupra cărei structuri producătorul Michael Vuscan a contribuit semnificativ.

Regizat de Bianca Paul, clipul care însoțește piesa te transpune într-o atmosferă vibrantă, stare insuflată cumva la nivel subconștient și de modul în care simbolul orașului Eindhoven , acele unde stilizate, este metaforizat aici. Element ce se regăsește și în vestimentația modelului Demy Rijken. Outfitul în sine purtând semnătura lui Jess Øberlin, o figură distinctă în peisajul culturii pop a orașului din Țările de Jos.

Albumul „Skins” urmează să fie lansat anul acesta pe data de 18 februarie. 

Piesa ‘Ping Pong’ poate fi ascultată pe toate platformele de streaming direct de la acest linkhttps://thedifferentclass.ffm.to/pingpong.ofp

Clipul piesei poate fi urmărit, aici:

‘Ping Pong’:

Musică & Text: Cris Paul, Seian Scorobete, Michael Vuscan
Mixaj: Rob Anders
Masterizare: Tim Boyce

Video:

Director: Bianca Paul
DOP: Bianca Paul
1st AD: Gino van de Staaij
Editor: Sam Kinsella
Creative Producers: Bianca Paul, Cris Paul, Michael Vuscan
Consultant: Decebal Dascau
Script: Bianca Paul. Cris Paul
Costume design (Demy Rijken): Jess Oberlin
HMUA: Karla Perez, Lili Paul
Talent: Demy Rijken, Cris Paul
Post-Production: Aurelian Scorobete

THE DIFFERENT CLASS online:

Website: https://thedifferentclass.com/
Facebook: https://www.facebook.com/DifferentClass/ 
Instagram: https://www.instagram.com/thedifferentclass/
Bandcamp: https://thedifferentclass.bandcamp.com/
Spotify: https://open.spotify.com/artist/04mVYxQSSDXLZTQtojOdSI?si=k8uJlBJJTg-77WD-3Wtqqg&nd=1
Youtube: https://www.youtube.com/channel/UCQsqpYjkqRmMobhXHbDS_nQ
FeatureFM: https://ffm.bio/thedifferentclass

Ai o idee pentru un proiect care vine în sprijinul comunității? O poți înscrie pentru Timotion 2022

La cea de-a VIII-a ediție, Timotion sprijină În 2022, 15 proiecte din domenii diverse.

Ca în fiecare an, echipa Fundației Comunitare Timișoara oferă consiliere în procesul de dezvoltare sau scriere a proiectului.

Propunerile pot fi trimise până cel târziu în 30 ianuarie.

Dacă aveți întrebări legate de procesul de aplicare, sau în legătura cu ideea de proiect, puteți programa o întâlnire cu reprezentanții Fundației Comunitare, la adresa timotion.fctm@gmail.com

În acest an, TIMOTION: Timișoara se mișcă!, se va desfășura în perioada 4 – 5 iunie.

Desfășurat sub deviza ALERGĂM, DONĂM, ÎNCURAJĂM, TIMOTION este un eveniment de alergare cu strângere de fonduri, care urmărește să inspire comunitatea locală, să adopte un stil de viață sănătos în care alergarea este o opțiune, să sprijine și să se implice în proiecte în folosul comunității.

TIMOTION își propune să reunească proiecte care urmăresc să combată, într-un fel sau altul, indiferența, ignoranța, inegalitatea de șanse, discriminarea sau izolarea anumitor categorii
de persoane și să promoveze implicarea și colaborarea pentru a crea o comunitate bazată pe valori.

Colaborarea, transparența, conectarea, contribuția, cunoașterea, inovația, demnitatea și respectul se numără printre valorile TIMOTION.

Soluționarea acestor probleme poate fi căutată, de exemplu, prin educație, informare, programe sociale, sau organizarea unor programe care să încurajeze integrarea, colaborarea, spiritul civic,
respectul față de mediu, diversitatea sau depășirea unor bariere sociale sau economice.

GALERIE FOTO | Cel mai mare cămin studențesc din țară, o investiție destinată studenților Universității de Vest din Timișoara

Construcția celui mai mare cămin studențesc din țară, o investiție destinată studenților Universității de Vest din Timișoara, ca parte a campusului UVT, demarează la începutul acestui an, după ce a fost semnat contractul de execuție pentru acest obiectiv.

Valoarea investiției este de 138 milioane lei (plus TVA), din care 90 milioane lei componenta de construcții, cu un termen de realizare de 2 ani.

Proiectul include construirea unui imobil de șapte nivele, cu o suprafață construită de 4128 mp., cu o capacitate de 902 locuri în camere de 2 persoane și 32 locuri de cazare pentru persoane cu dizabilități, la care se adaugă și 156 locuri de parcare pentru autovehicule și 120 pentru biciclete, urmând să fie cel mai mare cămin studențesc din România. Clădirea propusă va fi formată din 5 tronsoane, corpurile principale orientate longitudinal, și două corpuri de legătură transversale.

Noul cămin al Universității de Vest din Timișoara va crește substanțial capacitățile de cazare ale universității noastre, adăugând peste nouă sute de locuri la capacitățile existente. Practic, vom dezvolta, cu susținerea financiară publică acordată de Guvernul României, un nou campus studențesc în Timișoara, în zona străzii Renașterii. Timișoara va oferi un nou standard de viață în spațiile celui mai mare cămin studențesc din România, care urmează să intre în circuitul universitar începând cu toamna anului 2024. Atractivitatea UVT și a Timișoarei, ca oraș universitar, va câștiga un avans semnificativ prin această investiție, o recunoaștere binevenită a importanței naționale și internaționale a centrului nostru universitar”, declară rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea.

VIDEO | Noua față a clădirii Liceului „Nikolaus Lenau”, la înălțimea celor ce i-au adus faimă

Lucrările de renovare au început în 2013.

Construcția, în forma sa actuală, poartă semnătura ing. Heinrich Baader, iar arhitect şi constructor a fost Johann Reiber.

Stilul arhitectural este eclectic clasicist. Frontonul, care marchează axul intrării la nivelul acoperişului, este neobaroc, se arată în www.timisoara-info.ro

În 1759 – 1765, pe exact acelaşi amplasament, a fost construită “Primăria Rasciană”, primăria Comunităţii Ortodoxe din Timişoara. Primăria funcţiona deja în 1761 în această clădire.

Imobilul, ale cărei planuri se păstrează, avea poarta şi ferestrele poziţionate exact în acelaşi loc ca şi poarta şi ferestrele actuale, dar avea numai un parter şi un etaj.

Din 1780 vechea clădire a adăpostit numai teatrul din Timişoara, întrucât Primăria Rasciană şi Primăria Nouă din Piaţa Libertăţii se unesc.

În 1790 sala festivă de la etaj este mărită. Abia în 1875 teatrul s-a mutat în clădirea actuală, din Piaţa Victoriei.

Înca din anul 1852, Consiliul Local al orașului Timișoara înaintează Locotenentei Provinciale o petitie în care cere aprobarea unei școli superioare reale, aflăm de pe site-ul nlenau.ro.

Oficiul Provincial școlar aprobă înființarea acestei școli, dar nu acordă niciun sprijin real, dimpotrivă, dispune ca întreținerea școlii să cadă exclusiv în sarcina orașului, așa încât problema pregătirii unor cadre de specialitate, solicitate de dezvoltarea economică a orașului, rămâne nerezolvată.

În aceste condiții, municipiul Timișoara, sub impulsul unor necesități obiective, depune un efort susținut pentru înființarea unei școli reale, continuând tratativele cu Ministerul Cultelor și Instructiunii Publice din Budapesta.

Ca urmare, la 23.04.1870 se hotărăște, în baza contractului încheiat între Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și conducerea orașului Timișoara, înființarea “Școlii superioare reale”.

Conform acestui contract, conducerea orașului Timișoara se obligă să construiască în termen de 3 ani un edificiu școlar corespunzător, iar până la terminarea constructiei se va îngriji de adăpostirea elevilor.

Organizarea școlii revenea statului, Ministerul Cultelor si Instrucțiunii Publice urma să numească directorul și profesorii, primăria având doar un drept limitat asupra numirii corpului profesoral.

În toamna anului 1870, se deschide școala reală, numindu-se “Școala superioară regală maghiară de stat”. La început limba de predare a fost maghiara, dar s-au dat explicatii și în limba germană, deoarece elevii nu știau bine limba maghiară.

Din anul 1870 și până în anul 1878 școala funcționează în mod provizoriu în clădirea spitalului de adulți orășenesc. În anii 1878 – 1879 se construieste un local propriu pe locul vechiului teatru comunal, fosta primărie sârbească și actuala clădire din str. Gh.Lazar nr.2.

Noul edificiu a fost construit pe vechea bază folosindu-se și unii pereti din vechea cladire a teatrului. In vechea cladire au dat concerte Franz Liszt, a dirijat Johann Strauss – fiul, iar poetul Mihai Eminescu a participat la prezentarea unor spectacole în calitate de sufleur.

În Școala Superioara Reală s-a pus un accent deosebit pe geometrie analitica, fizica, chimie, știintele naturii și desen. În anul 1881/82 s-a construit sala festiva. In anul 1919, dupa unirea Transilvaniei cu Romania, s-a introdus ca limbă de predare, limba germană.

Sub numele de Școala Superioară Reală, liceul functionează până în anul 1919, când se transformă în Liceul german de stat până în anul 1941, când își sistează activitatea. Scoala a avut pana in 1927 o sectie maghiară.

Din anul 1941 pana in anul 1944 în clădirea liceului din str.Gh.Lazar nr.2 a funcționat liceul german de fete, iar în anul 1942 școala a primit numele de “Nikolaus Lenau”.

Din anul 1952 s-a numit Liceul de băieți nr.2. În perioada 1952-1955 în clădirea liceului a funcționat Facultatea muncitorească. Liceul german se reînființează la 1 septembrie 1948, functionând între anii 1948-1955 în alta clădire.

În anul 1955, liceul își reia activitatea în vechiul edificiu din str.Gh.Lazar nr.2, în care funcționează până azi.

De remarcat este că printre numeroase personalități care au urmat cursurile liceului sunt și doi laureați ai Premiului Nobel. Scriitoarea Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2009, respectiv Stefan Hell, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014. Absolvent al Liceului „Nikolaus Lenau” este și liderul trupei „Phoenix”, Nicu Covaci.

VIDEO | A fost lansat scurtmetrajul Making of Orașul Paralel: Iosefin, povestea piesei de teatru inedită care și-a creat un loc aparte în inimile timișorenilor

Oportunitatea de a avea o piesă de teatru în mișcare pe străzile minunatului cartier a fost foarte apreciată de iubitorii de artă și cultură, atât pentru întâlnirea memorabilă cu orașul pe care o mijlocește, cât și pentru intimitatea care se creează între spectatori și actori.

Luna mai a reprezentat începutul unei povești speciale despre cartierul Iosefin, cu patrimoniul său material și imaterial care a inspirat spectacolul. Prin creativitate, profesionalism și muncă în echipă a prins viață o lume magică, cu multe lumi paralele. Întrucât finalul anului este întotdeauna un bun prilej pentru retrospective, echipa Orașului Paralel a ales să spună povestea din spatele succesului piesei într-un videoclip ce prezintă o parte din procesul creativ și oamenii care au făcut posibil proiectul.

Încă din primele secvențe Ana Mărgineanu, regizorul piesei, împărtășește „Îi spunem spectacol imersiv deoarece ca spectator ești imersat, inundat. Ești înăuntrul poveștii. În loc să observi un univers ficțional, devii parte din el.Te plimbi, descoperiși, ideal ar fi, să vezi orașul altfeldupă ce treci prin acest spectacol – experiență.”

Paralelelismul piesei se regăsește pe toate palierele: personajele principale – Vicki și Martin – își spun povestea simultan, pe două trasee diferite prin Iosefin, scenele în limba română se împletesc cu cele în limba maghiară într-un firesc ce permite înțelegerea piesei de către toți participanții, trecutul și prezentul alternează până la contopire, scenele se petrec în locuri remarcabil de discrepante ale cartierului, tensiunea poveștii se întâlnește cu detașarea privitorilor ocazionali care de multe ori par că fac parte din poveste, iar întreaga experiență rămâne vie mult după terminarea spectacolului.

Intensitatea emoțiilor este transmisă magistral de actorii extraodinari ai Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, care, alături de tinerii actori independenți, creează o lume paralelă în care spectatorii sunt în întregime absorbiți.”, a mărturisit Peca Ștefan, autorul textului.

Acest spectacol nu se poate juca în alt oraș deoarece este foarte strâns legat de locurile prin care trecem. Acest „oraș paralel” este viața noastră de fapt și asta dă unicitate.” explică Balázs Attila, directorul Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara.

Making of Orașul Paralel: Iosefin prezintă și noutatea adusă de al treilea traseu al piesei „The Game” sau traseul galben, care invită participanții deveniți jucători să descopere o altă poveste a Iosefinului, complicată și adesea ignorată, și anume povestea ascunsă a unor oameni care ne tranzitează urbea și pe care alegem să nu-i vedem. Orașul Paralel accentuează specificul multicultural al cartierului, iar co-finațatorii noștri din proiectul programul Erasmus+ COME:ON! (Culture, Occupation, Mobility, Europe: Operational Network!) au făcut parte din procesul de construire a jocului urban The Game, un joc în care publicul nu este doar spectator, el devine participant”, a precizat Ionel Mărginean, coordonatorul proiectului.

Reușita și satisfacția colaborării dintre toți cei implicați în proiect reprezintă premisele extinderii proiectului, în 2022 și 2023, în cartierele Elisabetin și Fabric, creând o rețea de trasee imersive menite să descopere viața ascunsă a Timișoarei. Prin aceste piese de teatru ficțional bazat pe documentare în teren, spectatorii ajung să vadă cu alți ochi locuri cunoscute și uitate și, odată redeveniți curioși și reîndrăgostiți de toate acestea, timișorenii ajung să se implice în reconstrucția comunităților a căror parte sunt.

Videoul a fost filmat de Patricia Sas și montat de Anca Berlogea-Boariu și surprinde particularitățile inedite ale piesei de teatru, redând entuziasmul echipei din timpul producției și conturând o parte din atmosfera celor 3 trasee din cadrul piesei de teatru în plimbare, Orașul Paralel: Iosefin, însă fără a dezvălui surprizele din spectacol pentru spectatorii din anii viitori.

Teatrul ca instrument cultural participativ de activare civică și acțiune este adus în spațiul public prin mișcarea CiviCultura care vede teatrul/cultura ca element primordial în dezvoltarea urbană, ca spațiu de experiment și socializare civică, ca instrument prin care cetățenii pot investi cu sens realitatea, comunitatea și sinele, ca platformă de exersare a gândirii critice și a vocii de cetățean.

DILEME URBANE. ORAȘUL PARALEL este un proiect dezvoltat în cadrul Programului Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii de Asociația Culturală Diogene în coproducție cu Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest – Facultatea de Muzică și Teatru, Teatrul Thespis, Pop Up Theatrics, LOGS, Nokia, STPT. Proiectul este cofinanțat prin programul Erasmus+ COME:ON! (Culture, Occupation, Mobility, Europe: Operational Network!) și de Centrul de Proiecte Timișoara ca parte a programului cultural prioritar TM2023 RESTART.